SPRE ŢARA UNDE CURGE LAPTE ŞI MIERE (1)

SPRE ŢARA UNDE CURGE LAPTE ŞI MIERE (1)

 

PREGĂTIREA ŞI PLECAREA DIN EGIPT (Cartea Exod).

*Cuvîntul de aur:   In ziua aceea, Mi-am ridicat mana spre ei ca sa-i duc din tara Egiptului intr-o tara pe care o cautasem pentru ei, tara in care curge lapte si miere, cea mai frumoasa dintre toate tarile. (Ezec.20:6)

*Copiii lui Iacov s-au îmulţit în ţara Egiptului, ei au fost supuşi la munci grele,lucru care i-a dus în situaţia apelării la Dumnezeu  pentru salvarea lor. Dumnezeu şi-a adus aminte de ei şi la vremea hotărîtă i-a scos cu mina Lui puternică şi i-a condus spre ţara promisă. *Sederea copiilor lui Israel in Egipt a fost de patru sute treizeci de ani. (Exod.12:40)

*Si, dupa patru sute treizeci de ani, tocmai in ziua aceea, toate ostile Domnului au iesit din tara Egiptului. (Exod.12:41)

-Dumnezeu a planificat ieşirea din Egipt,

-Dumnezeu a hotărît timpul plecării,

-Dumnezeu a hotărît cine să plece,

-Dumnezeu a hotărît ce să ia cu ei pe drum,

-Dumnezeu a hotărît şi locul pe unde aveau să iasă din ţara Egiptului.

Pustia ca şi pustia nu a avut prea multe să ofere unui popor mare la numar ca şi Israel, lucru care i-a pus pe Israel în situaţia de a cîrti împotriva Lui,împotriva lui Moise şi împotriva lui Aron.

Ce aveau altceva mai bun de facut? Ce pot să facă copiii atunci cînd foamea îi cuprinde ,mai mult decît să strige la mama şi tata:”dă-mi să mănînc…”

– La fel a făcut şi Israel,au strigat la lideri lor,dar strigarea milioanelor de oameni a fost foarte diferită de  2-3 copiii.
In disperarea lor au cerut întoarcerea în Egipt: „De ce n-om fi murit noi in tara Egiptului sau de ce n-om fi murit in pustiul acesta? (Num.14:2).

-Şi-au adus aminte de hrana din Egipt,se gîndeau ca la nişte ani înfloritori pentru ei în Egipt.

-Au uitat de cărămizi,

-de norma care era obligatorie zilnic,

-de copii aruncaţi să moară în apa Nilului.

În loc să se roage la Dumnezeu, au început cîrtirile împotriva lui Dumnezeu, Moise şi Aron.

Istoria vociferărilor a cîrtirilor  făcute de Israel parcă se repetă şi azi, copii stau în faţa frigiderului plin şi zbiară fara rost:’N-am ce să mănînc”..

-Fraţi şi surori stau în faţa dulapului plin vociferînd :’n-am cu ce să mă îmbrac,încalţ”. Cînd oare vom spune:”Doamne îţi mulţumesc,nu meritam ,dar în bunătatea Ta, mi-ai dat…”
Strigătul copiilor lui Israel a ajuns pînă la Dumnezeu…. VA URMA..

~străinişicălători~

(duţu)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s