Logica înșelătoriilor nevinovate

Logica înșelătoriilor nevinovate

Piratare

V-ați întrebat vreodată cum de oameni care nu ar lua 50 de bani găsiți la birou, totuși descarcă gratis muzică și filme de pe internet? Dar mai mult, v-ați întrebat cum de nu văd ca similare două situații în care până la urmă provoacă o daună cuiva? La fel cum există minciunile albe și explicațiile lor, la fel există înșelătorii albe, explicate printr-o logică extrem de interesantă.

În România, descărcarea filmelor de pe internet nu constituie încă infracțiune, ci doar distribuirea lor. Însă în multe alte țări acest lucru este ilegal, dar în continuare se practică, în special printre tineri. Scuzele cele mai des întâlnite se restrâng la ideea că CD-urile și DVD-urile sunt prea scumpe, iar cântăreții și actorii sunt foarte bine plătiți și nu au nevoie de mai mulți bani, arată un studiu Infocons, comandat de Comisia Europeană.

Cu toate astea, este evident că pagubele se produc. Atunci când un album este strecurat pe internet înainte de lansarea sa, tot efortul și toții banii investiți în evenimentul de lansare se reduc la frustrarea artistului și a echipei sale. Peter Jackson, regizorul trilogiei „Stăpânul Inelelor”, unul dintre cele mai piratate filme artistice din istorie, spunea că „pirateria are potențial real de a face ca industria filmului să devină neprofitabilă, mai ales în cazul filmelor de succes”. În mod sigur nimeni nu își dorește asta, în special cei care descarcă filme, și cu toate astea continuă cu acest obicei. Care poate fi explicația unui asemenea tip de comportament?
Lucruri care ne formează

Dan Ariely este profesor de psihologie și economie comportamentală la Universitatea Duke și autorul volumelor Predictably Irrational și The Honest Truth about Dishonesty. Prin experimentele sale el a concluzionat că cei ce fură mult sunt cei mai puțini, iar gaura economică este cauzată de foarte mulți, care fură câte puțin.

La început credea, ca și multe alte persoane, că înșelatul sau furatul este o simplă chestie de analiză cost- beneficiu. Analizezi care este probabilitatea să fii prins, cât câștigi dacă îți iese, ce ai păți dacă ai fi prins, iar dacă beneficiile întrec costurile, treci la acțiune. Însă experimentele sale i-au arătat că se înșela.

Voluntarii studiului său au primit o foaie de hârtie cu mai multe probleme pe care trebuiau să le rezolve, iar pentru fiecare problemă rezolvată primeau o anumită sumă. Timpul însă nu ajungea decât pentru rezolvarea câtorva probleme. La sfârșit, trebuiau să spună câte probleme au rezolvat fără să fie verificați şi primeau suma promisă. Conform logicii de mai sus, atunci când Ariely a crescut prețul per problemă rezolvată, se aștepta și ca numărul celor care mințeau cu privire la rezultate, pentru a primi mai mulți bani, să crească. Însă nu a fost așa, ci furau la fel de mulți ca atunci când prețul era mai mic.

Astfel, profesorul a observat că nu suntem sensibili la raționamentul economic, la această logică de bun-simț, am spune, ci la alte două forțe. Pe de o parte, vrem să putem să ne privim în oglindă și să vedem acolo niște oameni cinstiți. Pe de altă parte, vrem să avem parte de beneficiile pe care ni le-am putea asigura fiind necinstiți. Deci există un nivel peste care nu trecem, dar sub acest nivel ne putem bucura de beneficiile înșelatului, cât timp nu ne schimbă percepția despre sine.

Mai departe, experimentele lui Ariely au descoperit alți trei factori care influențează logica umană privind aceste tipuri de înșelătorii. Într-unul din experimente, voluntarii au fost rugați mai întâi să își aducă aminte cele Zece Porunci, după care au fost momiți să înșele. Deși nimeni nu a reușit să își aducă aminte toate poruncile, nimeni nu a mai vrut să înșele. Chiar și când voluntarii care s-au declarat atei au fost puși să jure pe Biblie și după aceea au avut oportunitatea să înșele, nu au înșelat. Pentru a scoate cu totul din ecuație religiozitatea ca factor de influență, testul a fost repetat dar de data aceasta voluntarii trebuiau să semneze mai întâi un contract de onoare al universității, care era de fapt inventat. Cei care au semnat nu au înșelat deloc, ceea ce înseamnă că nu este vorba de religie, cât este vorba de morală. Când oamenii își îndreaptă atenția spre moralitate, înșală mai puțin.

Cât de rău te-ai simți să iei acasă un pix de la birou și cât de rău te-ai simți să iei 1 leu, cât ar costa pixul? În experimentul în care voluntarii au fost plătiți nu în bani, ci în obiecte fără mare valoare, numărul înșelătoriilor s-a dublat. Cu cât obiectul furat este mai departe ca distanță psihologică de valoare lui în bani, cu cât conexiunea mentală între obiect și valoarea lui monetară este mai lentă, cu atât crește numărul înșelăciunilor. Așa se explică de ce nu spargem un magazin de bijuterii sau nu plecăm de la restaurant fără să achităm nota de plată, dar descărcăm muzică și filme fără să plătim.

Într-un alt experiment, studenții au primit de la început banii pentru toate problemele de pe foaie, iar la sfârșit trebuiau să returneze diferența de bani, în funcție de câte probleme rezolvaseră. Timpul de rezolvare era însă la fel de scurt. Printre ei a fost introdus un actor care a declarat public că a rezolvat toate problemele și a întrebat ce face cu banii. Testul nu era controlat deci nu a trebuit să dea niciun ban înapoi. Cum i-a afectat înșelătoria lui evidentă pe ceilalți? Când actorul a purtat un tricou cu numele universității, deci era văzut ca parte din grup, înșelătoriile au crescut. Când a fost perceput ca un student de la altă universitate, înșelătoriile s-au împuținat. În concluzie, ceea ce conta nu era probabilitatea de a fi prins cu minciuna, ci contau normele grupului.
Imaginile din mintea noastră

Problema este că în orice domeniu al vieții avem deja opinii bine stabilite sau intuiții puternice despre cum funcționează lucrurile, despre cum merge economia, politica, sistemul de sănătate, mass-media, despre ce simte sau ce crede șeful, colegul, soțul, despre ce-i place și ce nu. La orice vârstă, chiar de mici copii, avem impresia că anumite lucruri le știm mai bine ca alții și mare parte din comportamentele noastre profesionale, sociale și familiale se bazează pe aceste intuiții.

Prin urmare, ne este foarte greu să ne schimbăm obiceiurile în functie de intuițile sau opiniile altei persoane, atunci când ni se spune: „De ce nu faci ca mine?”. Trebuie demonstrat într-un mod convingător că acestea sunt mai bune ca ale noastre, și chiar și după aceea s-ar putea să refuzem să acceptăm că ne-am înșelat.

Experimentele lui Ariely arată însă că suntem în mod predictibil iraționali și că suntem influențați de mediu și de cei din jurul nostru în feluri pe care nici măcar nu le conștientizăm. Nu știm câte din opiniile și intuițiile nostre nu sunt de fapt produsul altcuiva și câte din ele sunt bune sau corecte. De aceea, atunci când sunt provocate, intuițiile personale trebuie testate. Altfel nu poate exista progres, altfel rămânem la un stadiu mental de copil care crede că știe mai bine atunci când se împotrivește să facă ce-i spune părintele. Viața noastră și viețile celor din jur ar putea fi mult îmbunătățite dacă nu i-am desființa din start pe cei care vin cu alte propuneri și idei decât ale noastre.

Sursa:  http://semneletimpului.ro/social/psihologie/logica-inselatoriilor-nevinovate.html

6 thoughts on “Logica înșelătoriilor nevinovate

  1. Acest site pe linga ceea ce poate face la vedere , este si un distribuitor de virusi si viermi , nr.1, pentru computerele oamenilor , de si de nenumarate ori sa incercat inchiderea acestui site , se pare ca in ciuda tuturor actiunilor , continua sa functioneze inca .

        • cine e Pirate Bay nu consider ca eu transmit virusuri daca cei ce au postat articolul e o alta treaba. personal sunt de acord in parte cu ei foarte multe articole chiar de ale mele se fura ..le-am postat cu ani in urma si mai nou le-am vazut pe unele bloguri (mari) i-am intrebat de unde le au si mi-au raspuns ei le-au facut.. dupa ce le-am demonstrat ca sunt ale mele si-au cerut scuze in parte dar au venit cu ideia ca Cuvantul lui Dumnezeu nu poate fi patentat e adevarat dar atunci de ce vati pus numele vostru sub articolul meu si n-am mai primit bnici un raspuns dar au sters postarile. asta e…

          • -Imi pare rau , dar doar vroiam sa spun opinia mea , despre acest articol , pentru ca am patito , si mia luat foc un calculator de la un virus luat impreuna cu un joc pentru fiumiu , care dadea de lucru computerului pina la epuizare ( defectare ).
            -Nu esti singuru care are articole furate , eu am si poze furate si publicate chiar pe retelele de socializare facind reklama pentru atelierele lor personale , sfatu meu implementeaza intr-un cuvint un caracter , sau ceva in articol sa fie greu sesizabil , iar la o confruntare ai cu ce , eu asa fac, lumea este rea , si eu public articole facute de altii , dar nu inainte de a contacta detinatorii sa obtin aprobarea lor, cu sursa articol , este foarte logic.
            -Nu este o mare minune blogu meu dar incet el va primi o oare care valoare , pentru ca asa am simtit sa dau si altora sa cunoasca din pasiunea mea .
            -In curind voi lansa un articol despre un baiat de 17 ani scris de mina lui si care ma rugat sa-l public pe Discutii100ro , baiatu nu aude si vorbeste si greu dar se gindeste ca Dumnezeu ii va da putere sa devina un bun foarte bun mecanic , eu il sprijin cit pot si din ce am .Doamne ajuta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s