Nici analfabeți, nici șomeri, nici săraci. Un portret onest al emigrantului român

Nici analfabeți, nici șomeri, nici săraci. Un portret onest al emigrantului român

dreamstime_xl_35172817
„Vin invadatorii!” Dacă ar fi să rezumăm la două cuvinte discursurile anti-migrație ale unor politicieni francezi și britanici, acestea ar fi

Din nefericire, succesul repurtat la alegerile europarlamentare de partidele antieuropene sugerează că acest tip de discurs este agreat și de populația care nu conștientizează că fenomenul migrației poate aduce beneficii valide țărilor lor.

Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene și dat publicității săptămâna aceasta face o analiză aprofundată a modului în care discursul anti-migrație cu referire la cetățenii români și bulgari în Franța și Marea Britanie a alimentat o cultură a blamului, bazată pe stereotipuri negative generatoare de prejudicii.

Cercetarea denunță modul în care unii politicieni francezi şi britanici au folosit discursul naţionalist, îndreptat împotriva cetăţenilor români şi bulgari după 1 ianuarie, când românii şi bulgarii au obţinut dreptul la muncă în toate statele Uniunii Europene.
Cifrele discriminării

Peste 200 de articole pe tema deschiderii pieței muncii și a presupusei invazii de imigranți români și bulgari au populat paginile ziarelor franceze și britanice în perioada din apropierea datei de 1 ianuarie 2014.

Cele mai multe materiale conțineau cuvinte-cheie recurente precum ameninţare, invadator, şomer, turism social, cerşetor, fraudă, criminal. Un asemenea vocabular a creat un profil discriminatoriu cu referire la cetăţeanul român care locuieşte, studiază, munceşte într-un alt stat membru UE. Raportul subliniază că toate aceste stereotipuri pot fi demontate cu uşurinţă de fapte şi statistici.
Românii și bulgarii, o clasă „abuzabilă”?

Românii și bulgarii care pleacă la muncă în Franța și Marea Britanie nu sunt nici analfabeți, nici șomeri și nici săraci, susține cercetarea, ci mai degrabă sunt calificați şi activi, cu opţiuni limitate pe piaţa muncii şi cu acces îndeosebi la ocupaţiile de nivel intermediar.

Însă, în mediul instabil din cauza crizei economice, cetățenii francezi și englezi confruntați cu insecuritatea locului de muncă și perspectivele economice negative și-au concentrat atenția asupra frustrărilor personale trăind impresia unei transformări peste noapte a comunității lor.

„Dezbaterea europeană privind migrația a fost condusă de anxietate”, notează raportul, denunțând climatul anxios în care trăiesc europenii, din cauza eroziunii sentimentelor de securitate și încredere. „În vremuri de criză, cele mai accesibile ținte – migranții în cazul nostru – sunt aduși în față și transformați în țapi ispășitori pentru tot ceea ce nu funcționează așa cum ar trebui”, susține Andreea-Doina Călbează, autor al articolului și Policy Research Fellow – Open Society Foundations.

Raportul examinează, cu ajutorul unor experţi, diplomaţi şi jurnalişti, și pericolele expunerii largi şi legitimizării acestui tip de discurs. Retorica negativă privind migranții lasă semne vizibile asupra imaginii acestora și cântărește considerabil în crearea unor atitudini discriminatorii.
Ce se poate face totuși?

În privința unor eventuale căi de acţiune pentru a răspunde creşterii îngrijorătoare a poziţiilor anti-migranţi în statele europene, raportul sugerează că, oricând este nevoie, ar trebui explicată clar diferența dintre migrația intraeuropeană și imigranții din țările din lumea a treia. Confuzia dintre cele două este aceea care creează prejudecăți, notează cercetarea.

Clasa politică ar trebui să își asume un angajament nou față de electorat pentru a contrabalansa creșterea incidenței atitudinilor radicale, spune cercetarea, poate chiar învățând de la reprezentanții extremei drepte să răspundă la preocupările actuale ale alegătorilor.

Esențial, raportul cere o revizuire a dezbaterii privind migrația și o reformulare a întrebărilor-cheie. Autoarea spune că o discuție corectă despre migranți ar trebui să se concentreze pe o întrebare ignorată: „ar trebui să îi mai numim «migranți» pe cetățenii UE care se bucură de dreptul fundamental al liberei circulații?” Evident, întrebarea este retorică.

Sursa:http://semneletimpului.ro/social/minoritati/imigranti/nici-analfabeti-nici-someri-nici-saraci-un-portret-onest-al-emigrantului-roman.html

Un gând despre „Nici analfabeți, nici șomeri, nici săraci. Un portret onest al emigrantului român

  1. Mi-am făcut și lucrarea de licență și cea de disertație pe studiul fenomenului migrației românilor. Așa este, nu sunt nici analfabeți, nici săraci, ci doar vor un trai decent! Și totuși statutul de emigrant taie atâtea libertăți pe care le-ar oferi țara natală…depinde de altfel și perioada pentru care omul emigrează. Dacă dorește să se stabilească definitiv în statul respectiv, atunci se poate spune că în timp ajunge la un statut agreabil!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s